joi, 22 noiembrie 2018

➽"Opozitia"incotro?➽

In seara de 21 noiembrie bacoviana (frig, umezeala si lapovita), uda la picioare datorita baltilor pana la glezne din Bucuresti, dupa stat in trafic, ajung ca prin minune in timp la locul faptei, adica la dezbaterea organizata de Grupul pentru dialog social (GDS) cu partidele din opozitie. Fusesera invitati toti leaderii partidelor politice indiferent daca erau parlamentare sau nu.
Dezbaterea are loc la sediul GDS, intr-o cladire veche cu curte interioara de pe Calea Victoriei. Intrarea in cladire era somptuoasa dar nu si aranjamentul din sala unde va avea loc dezbaterea…Scaunele sunt asezate astfel incat sa dea bine la filmare/poze (probabil) si imi este clar ca nu era prevazuta sa aiba prea mult public.
Personal aflasem si ma hotarasem cu o seara inainte sa vin la acest eveniment. Aparuse pe FB, probabil pus de RO+ caci erau trecuti doar participantii din partea lor. De unde si interesul meu caci o cunoscusem si invitasem pe Oana Bogdan la un eveniment organizat de asociatiile comunitatii românesti din Luxembourg. Ajung in dreptul pragului de la intrarea in sala, ma uit si nu indraznesc sa intru. Pe de o parte pentru ca sala este intesata de niste scaune cu catifea rosie si spatar inalt, aranjate bizar si blocand accesul catre scaunele mai din spate (pe care le tinteam eu) si bineintenteles e plina déjà de camere si fotografi…Dar, un tanar care parea sa fie de al casei ma intreaba cu ce ma poate ajuta si foarte natural imi explica ca pot intra prin “flancul” salii “fie prin secretariat” fie “prin spate pe sub scara”. Ma hotarasc la secretariat care era mai aproape si deranjez doar vreo 3 persoane cu aparatura asezate in usa…
Gasesc un scaun si ma asez, ma uit in jur si nu cunosc pe nimeni nici macar din vedere…Simt aceeasi senzatie pe care am resimit-o cu ani in urma in Luxembourg cand m-am mutat acolo. Realizez ca acum, la orice eveniment m-as duce in Luxembourg tot cunosc cateva persoane chiar daca si doar din vedere.
Ma simt emotionata totusi. Nici unul dintre invitatii serii nu parea sa fii ajuns. Oare opozitia chiar o sa faca o alinata pentru alegeri? Oare o sa asist la ceva istoric? Ce bine ca ma gasesc in Bucuresti si pot fi prezenta…De abia astept sa o vad pe Oana pe care o admir enorm si pe care nu am mai vazut-o de atata timp. Ea s-a intors de la Bruxelles pentru un timp nelimitat in Romania. Vreau sa discut cu ea caci sunt in cumpana daca implicarea in Romania la nivel politic mai are rost pentru noi..diasporenii…dar ea s-a intors, deci pentru ea are rost, logic. Oare pot eu face ceva de "acolo"? Oare mai am timp? Oare o sa avem timp sa vorbim dupa dezbatere?

Primii invitati sosesc si realizez ca pe unul dintre ei il cunosc foarte bine: fostul amabasador al Romaniei la Luxembourg, dl.Alexandrescu, acum parte dintre leaderii USR. Apare si Oana impreuna cu Dl. Ciolos…Dl. Alexandrescu ma saluta cordial ca de obicei si in acelasi timp surpins ca ma vede aici. Aerul din sala se electrizeaza, din ce in ce mai multi invitati ajung, se umple sala, incepe!

Am vrut sa scriu mai in detaliu despre starea de spirit in care ma aflam la inceputul dezbaterii…caci, dezbaterea a fost 2 ore de discursuri individuale. Nu am simtit dorinta de colaborare nici nu am vazut-o sau simti-o la alt nivel. Ea exista la nivel declarativ, si logic. Adica, da, daca nu ne unim si nu venim cu un plan, strategie si mesaj comun nu avem nici o sansa. DAR nu am vazut bucuria lor, a leaderilor din opozitie, ca se aflau acolo, in aceeasi sala, toti impreuna…si ce ocazie minunata! Nu. Primii invitati fusesera leaderii liberali care nici macar nu venisera. In sala erau cativa membrii si deputati liberali care si-au dat cu parerea proprie si care nu prea se pupau. Dar acest fapt (discordia din partid) se stia, doar ca am vazut acum pe viu. Discursurile lor au fost despre cum lupta ei in parlament “cu balaurul” de “la 48 incoace”. Au urmat leaderii USR (mai intai doar dl. Alexandrescu) care fiind un orator desavarsit si un om foarte calm a vorbit si el despre ceea ce inseamna lupta in parlament cu un partid clientelar, fara valori sau reguli (sau in fine cu reguli stiute doar de ei). Unul cate unul, leaderii diverselor partide noi inca neparlamentare, au vorbit despre ideile lor de dezvoltare a României si un singur punct comun se ridica ca o ceata groasa: luptam cu un monstru caruia cand ii tai un cap ii cresc doua in loc….Entuziasmul meu scadea vertiginos…

Am mai avut o sclipire in momentul in care a vorbit Dl. Ciolos. Va spun sincer ca nu l-am cunoscut personal, nici macar pe la televizor/internet nu l-am urmarit…Cand a intrat in sala aseara nu m-am putut abtine in a observa cat este de mic de statura si cat de slab…dar degajand in acealsi timp atat de multa prezenta. Studiile din psihologie sau leadership scosesera la un moment dat ca cei ce se regasesc in pozitii de leadership sunt mai intalti decat media. Practic ca statura ii ajuta sa fie vazuti si acceptati ca leaderi. Personal am admirat mereu persoanele inalte, atata prestanta fara a face nimic deosebit…Cu atat mai mult am fost impresionata de dl. Ciolos cand a luat cuvantul in dezbatere. Fiind mai in spate, am putut observa cum efectiv, toti cei din sala s-au aplecat catre el pentru a-l asculta mai bine. Aerul din sala s-a electrizat din nou, fotografii se agitau. Era oare doar efectul facut de un fost prim ministru? Nu...nu cred ca Boc, Ponta sau Dancila ar electriza ceva….sau vor electriza ceva mai mult decat o rigla frecata de par…Era efectul unui bun orator? Poate, dar mai era ceva. Oare si Stefan cel Mare avea acelasi efect? Ca si el era tot mic de statura doar ca mai era si (chipuriule) frumos. Ciolos are o voce ferma si calda in acelasi timp iar micile inflexiuni ardelenesti il fac simpatic. Are o logica in discurs si in ceea ce spune. Imi place si in acelasi timp realizez ca este tot un discurs individual..adica despre miscarea civica pornita de RO+, despre ideile adunate si promovate de ei, valori etc. 
Da, toti leaderii politici din opozitie stiu si declara in discursurile lor ca o coalitie si o organizare desteapta le-ar creste sansele la alegeri, ca situatia e critica…dar eu nu vad pasii catre celialti. Nu simt ca vor sa colaboreze efectiv…Si atunci ma cuprinde disperarea…La ce folos toti acesti oameni destepti, cu experienta, cu bun simt, toti acesti tineri (erau doua partide noi noute formate din tineri) care se implica dar fiecare la randul lor cred ca doar ei detin adevarul si solutia…

Ma gandesc ce ar putea coagula aceste partide, care ar fi obiectivul comun pe care sa il gaseasca si care sa ii faca sa mai renunte la egouri sau egocentrism, sa mearga deasupra intereselor partidelor lor. Ce mesaj sa transmita unui electorat dezamgit, obosit, sictirit…Cum sa ii motiveze sa iasa la vot sau macar sa vorbeasca despre politica din România? Ciolos vorbeste despre un proiect de tara, un program pe 10 ani, un plan de actiune. Foarte frumos si intelectualul din mine se bucura...dar ma gandesc la toti cei multi care nu au nici timp si nici capacitatea de a se gandi la urmatoarele 6 luni sau la ziua de maine.
"Noi traim printre ei". Adica noi astia care gandim, traim fiecare in bucatica noastra, singuri. Ceilati se ocupa cu munca, cresterea copiilor, gratare, manele, nunti, botezuri, cozi la mol. Alegatorii simpli se ocupa cu viata si nu cu politica. Unii trebuie sa supravituiasca fiecarei zile, altii au profesii, pasiuni, familii etc. Cei din diaspora sunt uneori mai preocupati de integrarea care le va asigura propulsarea in viata profesionala in tara in care se afla decat cu politica din România. Pana si eu, care am ceva timp si curiozitate nu as sta sa citesc programele celor 5-6 partide prezente in seara aceasta pentru a alege cu care dintre ele sa votez sau chiar in care dintre ele sa ma implic. Nici nu as putea. Imi plac bucati din fiecare. Istoric vorbind familia mea a fost mereu liberala. Unii au facut si puscarie pentru asta. Am votat mult cu liberalii la inceput. Apoi USR-ul imi face cu ochiu, sunt cativa oameni pe care ii cunosc si ii admir..dar la fel si RO+. In plus, discursul lor inclusive si cu approach bottom up dar si top down mi se potriveste. L-as pupa pe Ciolos cand vobeste despre ideile pe care le-au adunat de la oameni, de la profesionisti legat de rezolvarea problemelor din diverse parti ale economiei, educatiei sau sanatatii…dar la ce folos? La ce folos daca tot acest proces de schimbare al oamenilor din politica o sa ia 5-10 ani? La ce folos daca PSD va castiga din nou alegerile? Pana atunci, toti vor fi plecati din România….pana si copacii!

Nu am plecat de la dezbatere cu un raspuns la intrabrea de baza: Ce obiectiv comun poate coagula opozitia in Romania? Care sunt resursele si care poate fi strategia comuna. Nu am plecat nici cu prea multa speranta desi Oana, in interventia ei a spus ca tocmai aceasta situatie limita ne va face sa coalizam, sa gasim idei creative de a ajunge la electoratul care nu mai voteaza. In absolut sunt de accord cu ea si indraznesc sa mai sper idealista...dar partea practica si realista din mine, nu este prea convinsa....in fundul mintii…e intuneric.
Ma reintorc prin frig si zloata si ma simt inutila.

PS Nu am apucat sa vorbesc aseara cu Oana ci azi dimineata. Optimismul si energia ei ma inspira. Mi-a spus ca ei si USR-ul clar colaboreaza si ca vorbesc si cu partidele noi. Ei au ideile clare si vor actiona in consecinta. 
Inca nu stiu ce as putea face dar sper sa gasesc o idee, altfel daca renuntam toti chiar nu mai este nici o speranta. Asa ca va invit pe toti cei care cititi sa va implicati, la nivelul vostru. Nu mai lasati sa treaca alegerile pe langa voi, faceti in asa fel, orice partid din opozitie simpatizati sa le transmiteti mesajul: l'unité fait la force!