Valuri

Cateodata m-am intrebat: oare de ce am trecut prin experienta asta sau cealalta, de ce mi se intampla cutare sau cutare lucru? Acum cativa ani nu as fi putut sa dau vre-un raspuns sau as fi zis ca e destinul, ca asa ne e scris. Astazi as zice mai degraba ca nu avem destin, ca nimic nu e scris pentru ca suntem noi cei ce ne inventam viata asa cum vrem si mai ales ca nu exista coincidente. Toate experientele din viata mea, fie ele placute sau nu, mi-au permis sa raman umana, sa inteleg problemele, greutatile, sentimentele celorlati, mi-au permis sa pot schimba cadrul meu de referinta, sa vad partea buna a lucrurilor, sa fiu realista, sa ma adaptez in functie de situatie, sa gasesc noi solutii, sa fiu in contact cu oamenii…mi-au permis sa fiu ceea ce sunt. Aceasta este o declaratie de acceptare a ce sunt azi. O etapa importanta in dezvoltarea personala este cunoasterea si acceptarea de sine cu bune si cu rele. Copilul in varsta de 7 ani al unei prietene a facut o remarca geniala: “Eu stiu mai bine cum sunt pentru ca imi petrec mai mult timp cu mine decat oricine altcineva.” Si totusi majoritatea oamenilor prefera sa nu vorbeasca despre ei, despre cum sunt ei despre ceea ce vor si ceea ce e mai trist este ca ceea ce vrem este ingradit din frageda pruncie. De mici ni se spunem cum sa fim, ce sa facem si ce nu pentru ca mama sau tata sa fie multumiti si mandrii de noi. Ceea ce este si mai trist este ca multi dintre noi in viata adulta ne uitam visele de pe vremea cand eram copii, uitam sa visam si mai ales refuzam sa credem ca ne putem inventa viitorul. Uitam ceea ce vrem cu adevarat, uitam cine suntem si ne lasam dusi de val pana intr-o zi…cand fie o ruptura, o criza (la o varsta adecvata crizelor) sau orice alt eveniment marcant ne aduce aminte de ceva…de faptul ca suntem muritori si ca viata merita traita asa cum vrem. Timizi, cu pasi mici, mai siguri sau mai putin siguri, invatam sa ne redescoperim caci vestea buna este ca nu e niciodata prea tarziu sa ne cunoastem si sa ne inventam viitorul. Invingatorii sunt cei care stiu ce vor face in cazul in care vor pierde. Tu, cat de bine te cunosti? Esti pe drumul cel bun in a face ceea ce iti doresti sau doar te lasi dus de val?

Process Communication Model

Unul din ustensilele de baza pe care le folosesc in coaching este modelul Process Communication. Acesta este un model validat stiintific in Statele Unite si provine dintr-o teorie complexa a personalitatii numita Analiza Tranzactionala.

Creatorul modelului, Dr. Tabi Kahler, a inceput sa lucreze la aceasta teorie la inceputul anilor 70 si a validat modelul datorita unui contract cu NASA. Mai multe detalii despre nasterea acestui model puteti citi aici.

Modelul considera ca personalitatea este impartita in 6 tipuri de personalitate, dezvoltate in mod diferit de fiecare dintre noi. Mai exact, ne putem inchipui o cladire cu parter si 5 etaje plus un subsol cu 3 niveluri. Parterul este caracteristica de baza a personalitatii noastre cu care ne nastem sau pe care o dezvoltam la o varsta foarte frageda (pana la 3 ani) in functie de mediul inconjurator si de interpretarile noastre de la acea varsta despre mediul inconjurator. Urmeaza apoi sa “aranjam” si ordinea celorlate 5 etaje pana la varsta de 7 ani. Fiecare dintre noi are “aranjamentul” lui propriu dintre cele 720 de combinatii posibile ale celor 6 tipuri de personalitate, dezvoltand etajele in proportii diferite.

Fiecare tip de personalitate are caracteristicile lui: canalul de comunicare preferat, perceptia, comportamentul sub stress etc. De altfel subsolul este dedicat secventelor compoartamentale de stres. Conform acestui model, stresul intervine cand nevoile psihologice specifice personalitatii noastre nu sunt satisfacute de maniera pozitiva si atunci adoptam comportamente specifice negative (sub stres) prin care credem ca vom satisface aceste nevoi.

La ce este folositor acest model? Asa cum ii spune numele, ne da infomratii utile in procesul comunicarii. Intelegerea diferentelor dintre canalele de comunicare preferate, perceptiile, stresul, nevoile psihologice si stilul de interactiune ale diferitelor persoane cu care intram in contact ne ajuta sa comunicam mai bine, mai fructuos si sa traim in armonie cu semenii nostrii. In acelasi timp ne da informatii despre noi insine plecand de la premiza ca invingatorii nu sunt oameni fara probleme ci oameni care sunt dedicati sa invete si sa constientizeze cine si cum sunt si ce vor cu adevarat. O alta premiza a modelului este ca atunci cand ne acceptam neconditionat si îi acceptam si pe semenii nostrii neconditionat intelegand ca suntem fiecare unici in felul nostru, avand moduri de functionare si nevoi specifice, vom reusi sa evitam neintelegerile care conduc catre conflicte si care la randul lor genereaza stres.

In acest post am facut un rezumat al rezmatului despre acest model foarte complex. Stiu ca printre cititori sunt persoane care au avut deja contact cu acest model si pe care ii rog sa impartaseasca experientele lor dupa descoperirea modelului. Pe cei interesati de mai multe informatii ii invit fie sa ma contacteze fie sa citeasca mai mult aici.